DETUNĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 ‡ 🌦 Trăsnet ¶ 2 Pocnet, sgomot puternic produs de descărcarea unei arme, de inflamarea unei mase gazoase sau de schimbarea bruscă a volumului unui corp: o ~ puternică făcu să sbîrnîe geamurile cofetăriei (BR.-VN.) ¶ 3 Dărîmătură, năruitură, surprătură: ne așezăm într’o ~ de mal (SAD.) [detuna].