detectivist, -ă adj. De detectiv ◊ „Împletirea acestor grupe de probleme, facilitată de dimensiunile reduse ale capitolelor, este însoțită de relatarea, într-un stil vioi, captivant, aproape detectivist, cu replici scurte și intervenții parantezate.” R.lit. 15 VII 74 p. 9 (din detectiv + -ist; DN3, DEX-S)