2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

despovățuire sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ri / E: despovățui] (Îdt) 1 Sfătuire de a nu face ceea ce intenționează Si: despovățuit1 (1). 2 Povățuire a cuiva de a nu face un anumit lucru Si: despovățuit1 (2).

despovățui vt [At: VALIAN, V. / Pzi: ~ésc / E: des- + povățui] (Îdt) 1 A sfătui pe cineva să nu facă ceea ce intenționează. 2 A povățui pe cineva să nu facă un anumit lucru.

despovățuì v. a povățui în sens contrar.

despovățuĭésc v. tr. Povățuĭesc contrar, desfătuĭesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: despovățuire
despovățuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despovățuire
  • despovățuirea
plural
  • despovățuiri
  • despovățuirile
genitiv-dativ singular
  • despovățuiri
  • despovățuirii
plural
  • despovățuiri
  • despovățuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: despovățui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despovățui
  • despovățuire
  • despovățuit
  • despovățuitu‑
  • despovățuind
  • despovățuindu‑
singular plural
  • despovățuiește
  • despovățuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despovățuiesc
(să)
  • despovățuiesc
  • despovățuiam
  • despovățuii
  • despovățuisem
a II-a (tu)
  • despovățuiești
(să)
  • despovățuiești
  • despovățuiai
  • despovățuiși
  • despovățuiseși
a III-a (el, ea)
  • despovățuiește
(să)
  • despovățuiască
  • despovățuia
  • despovățui
  • despovățuise
plural I (noi)
  • despovățuim
(să)
  • despovățuim
  • despovățuiam
  • despovățuirăm
  • despovățuiserăm
  • despovățuisem
a II-a (voi)
  • despovățuiți
(să)
  • despovățuiți
  • despovățuiați
  • despovățuirăți
  • despovățuiserăți
  • despovățuiseți
a III-a (ei, ele)
  • despovățuiesc
(să)
  • despovățuiască
  • despovățuiau
  • despovățui
  • despovățuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)