2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

despopit1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: despopi] (Îvr) Răspopire.

despopit2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: despopi] Răspopit2.

despopi vt [At: AMIRAS, ap. LET. III, 138/12 / Pl: ~pésc / E: des- + popi] (Înv) A răspopi.

DESPOPÍ, despopesc, vb. IV. Tranz. (Neobișnuit) A răspopi. Puse pe mitropolit de-l despopi. BĂLCESCU, O. II 138.

DESPOPÍ, despopesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A răspopi. – Din des1- + popi.

despopì v. a scoate din popie, a lua darul preoției: Mihaiu puse pe mitropolit de despopi pe Stoica BĂLC.

despopésc v. tr. (d. popă). Rar. Răspopesc, despreuțesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESPOPÍ vb. v. caterisi, răspopi.

Intrare: despopit
despopit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • despopit
  • despopitul
  • despopitu‑
  • despopi
  • despopita
plural
  • despopiți
  • despopiții
  • despopite
  • despopitele
genitiv-dativ singular
  • despopit
  • despopitului
  • despopite
  • despopitei
plural
  • despopiți
  • despopiților
  • despopite
  • despopitelor
vocativ singular
plural
Intrare: despopi
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • despopi
  • despopire
  • despopit
  • despopitu‑
  • despopind
  • despopindu‑
singular plural
  • despopește
  • despopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • despopesc
(să)
  • despopesc
  • despopeam
  • despopii
  • despopisem
a II-a (tu)
  • despopești
(să)
  • despopești
  • despopeai
  • despopiși
  • despopiseși
a III-a (el, ea)
  • despopește
(să)
  • despopească
  • despopea
  • despopi
  • despopise
plural I (noi)
  • despopim
(să)
  • despopim
  • despopeam
  • despopirăm
  • despopiserăm
  • despopisem
a II-a (voi)
  • despopiți
(să)
  • despopiți
  • despopeați
  • despopirăți
  • despopiserăți
  • despopiseți
a III-a (ei, ele)
  • despopesc
(să)
  • despopească
  • despopeau
  • despopi
  • despopiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

despopi

etimologie:

  • des- + popi
    surse: DLRM