2 definiții pentru designativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
designativ, ~ă a [At: PROT.-POP., N. D. / Pl: ~i, ~e / E: fr désignatif] (Frm) 1-3 Care designează (1-3).
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
designatív adj. m., pl. designatívi; f. sg. designatívă, pl. designatíve
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: designativ
designativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)