DESFRÎU, (rar) desfrîuri, s. n. Purtare desfrînată, necumpătare, corupție, destrăbălare, imoralitate, depravare. Această societate capitalistă... își trage luxul și desfrîul tocmai din nedreptate. CAMIL PETRESCU, T. I 328. Jap trăia în casa luxului și a desfrîului. GALACTION, O. I 303.