2 definiții pentru desfrânăciune
Explicative DEX
desfrânăciune sf [At: M. COSTIN, O. 97 / Pl: ~ni / E: desfrâna + -ciune] (Îvr) Desfrânare (8).
desfrînăcĭúne f. Vechĭ. Desfrînare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: desfrânăciune
desfrânăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |