* DESFIDE (-fid) vb. tr. 1 A declara cuiva că nu va putea face un lucru cu toate mijloacele ce va întrebuința: te desfid să mă trîntești ¶ 2 A înfrunta, a nesocoti un lucru primejdios: ~ moartea; hrănindu-se cu carne necîntărită de pe la ciobani și desfidînd potira (I.-GH.) [fr. défier, refăcut după lat. fiděre].