4 definiții pentru desfeciori


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desfeciori vt [At: CANTEMIR, IST. 193 / Pzi: ~resc / E: des- + feciori] 1 (Înv; c.i. părinți) A lăsa fără copii (prin răpire, ucidere etc.). 2 (Îrg; c.i. fecioare) A deflora.

desfecĭorésc v. tr. Cant. Privez de fecĭorĭ, ĭaŭ cuĭva fecĭoriĭ (fiĭ).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESFECIORÍ vb. v. deflora, dezvirgina.

desfeciori vb. v. DEFLORA. DEZVIRGINA.

Intrare: desfeciori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfeciori
  • desfeciorire
  • desfeciorit
  • desfecioritu‑
  • desfeciorind
  • desfeciorindu‑
singular plural
  • desfeciorește
  • desfecioriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfecioresc
(să)
  • desfecioresc
  • desfecioream
  • desfeciorii
  • desfeciorisem
a II-a (tu)
  • desfeciorești
(să)
  • desfeciorești
  • desfecioreai
  • desfecioriși
  • desfecioriseși
a III-a (el, ea)
  • desfeciorește
(să)
  • desfeciorească
  • desfeciorea
  • desfeciori
  • desfeciorise
plural I (noi)
  • desfeciorim
(să)
  • desfeciorim
  • desfecioream
  • desfeciorirăm
  • desfecioriserăm
  • desfeciorisem
a II-a (voi)
  • desfecioriți
(să)
  • desfecioriți
  • desfecioreați
  • desfeciorirăți
  • desfecioriserăți
  • desfecioriseți
a III-a (ei, ele)
  • desfecioresc
(să)
  • desfeciorească
  • desfecioreau
  • desfeciori
  • desfecioriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)