3 definiții pentru desfătăciune

desfătăciúne sf [At: HERODOT (1645), 58 / Pl: ~ni / E: desfăta + -ăciune] (Înv) 1 Petrecere. 2 (Pex) Desfrâu. 3 Distrare. 4 (Pex) Fermecare.

desfătăcĭúne f. Vechĭ. Acțiunea de a te desfăta, de a petrece, de a chefui: se ridicase Munteniĭ pre domnul lor pentru marĭ desfătăcĭunĭ ce eraŭ într’acela (Cost. 1, 292).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

desfătăciúne s. v. DESFĂTARE. PETRECERE. VESELIE.

Intrare: desfătăciune
desfătăciune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular desfătăciune desfătăciunea
plural desfătăciuni desfătăciunile
genitiv-dativ singular desfătăciuni desfătăciunii
plural desfătăciuni desfătăciunilor
vocativ singular
plural