descântotecă s. f. ◊ „A apărut de curând Descântoteca lui Marin Sorescu, volum care este, credem, un test edificator al nivelului foarte înalt atins de acest poet.” R.l. 24 II 77 p. 5 (din descânt[ec] + -tecă, formație glumeață după modelul lui cinematecă; L. Seche în LR 3/77 p. 27)