descumpărare, descumpărări, s.f. – (reg.; mag.) Operație rituală prin care mama reintră în posesia copilului, după botez, timp în care copilul este al nănașei, după ce l-a răscumpărat de la moașă (Dăncuș, 2010). – Din descumpăra (cf. răscumpăra, din cumpăra < lat. comparare).