4 definiții pentru descăuna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

descăuna vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~nez / E: des- + scaun] 1 A detrona. 2 A elibera pe cineva dintr-o funcție.

descăunéz v. tr. (d. scaun). Scot din scaun, detronez.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESCĂUNÁ vb. v. desărcina.

DESCĂUNA vb. a desărcina, a elibera, a scoate. (A ~ dintr-o funcție pe cineva.)

Intrare: descăuna
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descăuna
  • descăunare
  • descăunat
  • descăunatu‑
  • descăunând
  • descăunându‑
singular plural
  • descăunea
  • descăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descăunez
(să)
  • descăunez
  • descăunam
  • descăunai
  • descăunasem
a II-a (tu)
  • descăunezi
(să)
  • descăunezi
  • descăunai
  • descăunași
  • descăunaseși
a III-a (el, ea)
  • descăunea
(să)
  • descăuneze
  • descăuna
  • descăună
  • descăunase
plural I (noi)
  • descăunăm
(să)
  • descăunăm
  • descăunam
  • descăunarăm
  • descăunaserăm
  • descăunasem
a II-a (voi)
  • descăunați
(să)
  • descăunați
  • descăunați
  • descăunarăți
  • descăunaserăți
  • descăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • descăunea
(să)
  • descăuneze
  • descăunau
  • descăuna
  • descăunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)