DES I. adj. 1 Cu părțile din care e alcătuit lucrul, strîns apropiate unele de altele (C. RAR): păr ~; iarbă deasă; țesătură deasă; odată intră... într’un codru ~ și întunecos ca fundul iadului și ~ ca peria (MERA); pieptene ~, ai cărui dinți sînt foarte apropiați unu de altul ¶ 2 Numeros într’un spațiu restrîns: populațiune deasă; zăpada...cade puzderie, măruntă și deasă, ca făina la cernut (DLVR.) ¶ 3 Făcut adese-ori; (P): socoteala deasă e frăție aleasă, dacă faci mai adesea socoteala, nu risci să te cerți cu prietenul cu care ai daraveri. II. adv. Ades(ea), adese-ori: Dacă ~ sărbători faci, Nu o să ai ce să ’mbraci (PANN) [lat. densus].