Definiția cu ID-ul 789154:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

derebeiu (derebeg) m. căpetenia celor nemulțumiți cu domnia Sultanului, numele micilor principi, cu puterea despotică, cari jăfuiau prin regiunile muntoase ale Anatoliei: tot viță de derebeghi de cei de cari tremura chiar Saraiu împărătesc, ca Pasvantoglu GHICA; a trăit ca un derebeiu până în anul 1874. OD. [Turc. DEREBEG, DEREBEY, lit. Domnul văii].