2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPULPÁ vb. tr. a dezveli pulpa unui fruct. (< fr. dépulper)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

depulpáre s. f., g.-d. art. depulpării, pl. depulpări

depulpá vb., ind. prez. 3 sg. depulpeáză

Intrare: depulpare
depulpare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depulpare
  • depulparea
plural
  • depulpări
  • depulpările
genitiv-dativ singular
  • depulpări
  • depulpării
plural
  • depulpări
  • depulpărilor
vocativ singular
plural
Intrare: depulpa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depulpa
  • depulpare
  • depulpat
  • depulpatu‑
  • depulpând
  • depulpându‑
singular plural
  • depulpea
  • depulpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depulpez
(să)
  • depulpez
  • depulpam
  • depulpai
  • depulpasem
a II-a (tu)
  • depulpezi
(să)
  • depulpezi
  • depulpai
  • depulpași
  • depulpaseși
a III-a (el, ea)
  • depulpea
(să)
  • depulpeze
  • depulpa
  • depulpă
  • depulpase
plural I (noi)
  • depulpăm
(să)
  • depulpăm
  • depulpam
  • depulparăm
  • depulpaserăm
  • depulpasem
a II-a (voi)
  • depulpați
(să)
  • depulpați
  • depulpați
  • depulparăți
  • depulpaserăți
  • depulpaseți
a III-a (ei, ele)
  • depulpea
(să)
  • depulpeze
  • depulpau
  • depulpa
  • depulpaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)