DENTIȚIE, dentiții, s. f. Totalitatea dinților mamiferelor, caracteristică, după structură și număr, unui tip de regim alimentar. Dentiție de carnivor. ♦ Proces de formare și de apariție a dinților la copii și la puii animalelor mamifere. Dentiție întârziată. ◊ Dentiție de lapte = dentiție formată din 20 de dinți, care apare, la copii, între 6 luni și 3 ani. Dentiție definitivă = dentiție formată din 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari și 12 molari, care apare începând de la 6-7 ani. ♦ Modul în care sunt așezați dinții. [Var.: dentițiune s. f.] – Din fr. dentition, lat. dentitio, -onis. corectat(ă)