Definiția cu ID-ul 548845:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

dénie, denii s. f. Slujbă a utreniei oficiată în ajunul zilei respective, seara sau în prima parte a nopții. Specifice postului Paștilor, deniile se săvârșeșc miercurea și vinerea din săptămâna a cincea a postului și în fiecare zi din săpătămâna patimilor. O rânduială deosebită o au deniile de joi seara, când se citesc cele 12 evanghelii, și vineri seara, când se cântă Prohodul, care este de fapt slujba înmormântării Domnului Hristos, și se desfășoară procesiunea înconjurării bis. de către cler și credincioși cu sfântul epitaf. – Din scr. denije.