2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMOLATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care demolează. (< demola + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

demolatór s. m., pl. demolatóri

demolatór adj. m., pl. demolatóri; f. sg. și pl. demolatoáre

demolatoáre s. f., pl. demolatoáre

Intrare: demolator (adj.)
demolator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demolator
  • demolatorul
  • demolatoru‑
  • demolatoare
  • demolatoarea
plural
  • demolatori
  • demolatorii
  • demolatoare
  • demolatoarele
genitiv-dativ singular
  • demolator
  • demolatorului
  • demolatoare
  • demolatoarei
plural
  • demolatori
  • demolatorilor
  • demolatoare
  • demolatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: demolator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demolator
  • demolatorul
  • demolatoru‑
plural
  • demolatori
  • demolatorii
genitiv-dativ singular
  • demolator
  • demolatorului
plural
  • demolatori
  • demolatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)