2 definiții pentru demenaja

demenajá vb., ind. prez.1 sg. demenajéz, 3 sg. și pl. demenajeáză

DEMENAJÁ vb. tr., intr. a goli, a transporta mobila dintr-o locuință; a schimba o locuință, a (se) muta. (< fr. déménager)

Intrare: demenaja
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) demenaja demenajare demenajat demenajând singular plural
demenajea demenajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) demenajez (să) demenajez demenajam demenajai demenajasem
a II-a (tu) demenajezi (să) demenajezi demenajai demenajași demenajaseși
a III-a (el, ea) demenajea (să) demenajeze demenaja demenajă demenajase
plural I (noi) demenajăm (să) demenajăm demenajam demenajarăm demenajaserăm, demenajasem*
a II-a (voi) demenajați (să) demenajați demenajați demenajarăți demenajaserăți, demenajaseți*
a III-a (ei, ele) demenajea (să) demenajeze demenajau demenaja demenajaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)