deltă, (engl.= delta) zonă de la gurile de vărsare ale unui râu într-un lac sau mare unde se pot acumula cantități mari de material terigen în raport cu materialul spălat de valuri, curenți sau maree. Domeniul deltaic se dezvoltă atât subaerian (d. emersă sau câmpia deltaică), cât și subacvatic (d. submersă sau d. frontală) și se extinde prin procese de progradare, determinând acumulări groase de sedimente, cu geometria tipică a conurilor de dejecție.