DELEXICALIZARE s. f. (< delexicaliza < de + lexical + -iza): slăbire sau pierdere a unui conținut noțional și semantic de către o parte de vorbire, care-l posedă, în anumite condiții sintactice. D. în limba română se constată la instrumentele gramaticale, ca o consecință a abstractizării și gramaticalizării acestora: la articol, la prepoziții, la conjuncții, la verbele auxiliare sintactice sau copulative (mai ales la verbul a fi), la verbele auxiliare morfologice din structura timpurilor și a modurilor compuse sau a diatezei pasive, la unele categorii de adverbe de mod (de precizare, de întărire, de restricție, de exclusivitate, de proximitate și de explicare). Ea este un fenomen corelativ cu încorporarea (v. încorporare).