3 intrări

4 definiții

dehobíre sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: dehobi) 1 (Olt) Obosire peste măsură Si: dehobit1 (1). 2 (Olt) Sleire de puteri Si: dehobit1 (2). 3 (Mun) Îndurerare mare Si: dehobit1 (3).

dehobí [At: RĂDULESCU-CODIN / V: ~hupí, desh~ / Pzi: ~bésc / E: nct] 1-2 vtr (Olt) A (se) obosi peste măsură. 3-4 vtr (Olt) A (se) slei de puteri. 5 vt (Mun) A îndurera pe cineva foarte tare.

DEHOBÍ vb. v. epuiza, extenua, frânge, istovi, seca, secătui, sfârși, slei, stoarce, vlăgui, zdrobi.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

dehobí vb. v. EPUIZA. EXTENUA. FRÎNGE. ISTOVI. SECA. SECĂTUI. SFÎRȘI. SLEI. STOARCE. VLĂGUI. ZDROBI.

Intrare: dehobire
dehobire
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: dehobi
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dehobi dehobire dehobit dehobind singular plural
dehobește dehobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dehobesc (să) dehobesc dehobeam dehobii dehobisem
a II-a (tu) dehobești (să) dehobești dehobeai dehobiși dehobiseși
a III-a (el, ea) dehobește (să) dehobească dehobea dehobi dehobise
plural I (noi) dehobim (să) dehobim dehobeam dehobirăm dehobiserăm, dehobisem*
a II-a (voi) dehobiți (să) dehobiți dehobeați dehobirăți dehobiserăți, dehobiseți*
a III-a (ei, ele) dehobesc (să) dehobească dehobeau dehobi dehobiseră
Intrare: dehobire
dehobire infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dehobire dehobirea
plural dehobiri dehobirile
genitiv-dativ singular dehobiri dehobirii
plural dehobiri dehobirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)