2 definiții pentru degrupa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGRUPÁ vb. tr. a dispersa, a repartiza diferit persoane sau lucruri grupate. (< fr. dégrouper)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

degrupá vb., ind. prez.1 sg. degrupéz, 3 sg. și pl. degrupeáză

Intrare: degrupa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • degrupa
  • degrupare
  • degrupat
  • degrupatu‑
  • degrupând
  • degrupându‑
singular plural
  • degrupea
  • degrupați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • degrupez
(să)
  • degrupez
  • degrupam
  • degrupai
  • degrupasem
a II-a (tu)
  • degrupezi
(să)
  • degrupezi
  • degrupai
  • degrupași
  • degrupaseși
a III-a (el, ea)
  • degrupea
(să)
  • degrupeze
  • degrupa
  • degrupă
  • degrupase
plural I (noi)
  • degrupăm
(să)
  • degrupăm
  • degrupam
  • degruparăm
  • degrupaserăm
  • degrupasem
a II-a (voi)
  • degrupați
(să)
  • degrupați
  • degrupați
  • degruparăți
  • degrupaserăți
  • degrupaseți
a III-a (ei, ele)
  • degrupea
(să)
  • degrupeze
  • degrupau
  • degrupa
  • degrupaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)