2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

defipt a. Jur. fixat: timpul defipt de lege.

*defípt, -ă adj. (d. defig). Fixat: timpu defipt.

*defíg, -fípt, a -fíge v. tr. (lat. defigere. V. a- și în-fig, fix). Fixez, stipulez: a defige o persoană într’un comitet.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEFÍGE vb. v. determina, fixa, hotărî, preciza, stabili, statornici.

defige vb. v. DETERMINA. FIXA. HOTĂRÎ. PRECIZA. STABILI. STATORNICI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

defipt, -ă, adj. (înv.) fixat.

Intrare: defipt
defipt adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defipt
  • defiptul
  • defiptu‑
  • defiptă
  • defipta
plural
  • defipți
  • defipții
  • defipte
  • defiptele
genitiv-dativ singular
  • defipt
  • defiptului
  • defipte
  • defiptei
plural
  • defipți
  • defipților
  • defipte
  • defiptelor
vocativ singular
plural
Intrare: defige
verb (VT660)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • defige
  • defigere
  • defipt
  • defiptu‑
  • defigând
  • defigându‑
singular plural
  • defige
  • defigeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • defig
(să)
  • defig
  • defigeam
  • defipsei
  • defipsesem
a II-a (tu)
  • defigi
(să)
  • defigi
  • defigeai
  • defipseși
  • defipseseși
a III-a (el, ea)
  • defige
(să)
  • defi
  • defigea
  • defipse
  • defipsese
plural I (noi)
  • defigem
(să)
  • defigem
  • defigeam
  • defipserăm
  • defipseserăm
  • defipsesem
a II-a (voi)
  • defigeți
(să)
  • defigeți
  • defigeați
  • defipserăți
  • defipseserăți
  • defipseseți
a III-a (ei, ele)
  • defig
(să)
  • defi
  • defigeau
  • defipseră
  • defipseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)