opțiuni
  • info
4 definiții pentru decrețel

Explicative DEX

decrețel s. m. (peior., ironic) Copil (nedorit) născut după decretul ceaușist din 1966 după care orice mamă trebuia să aibă[1] minimum 4 copii[2] ◊ „Așadar, revoluția «decrețeii» au făcut-o.” ◊ Rev. 22 2 III 90 p. 6. ◊ „Flăcăiandri costumați cam țopește [...] Erau decrețeii lui Ceaușescu, selectați de prin orfelinate.” R.lit 25/93 p. 7. ◊ „Era epoca decrețeilor și a copilăriei cu cheia de gât.” Pri. 22/96 p. 8; v. și R.l. 21 IX 96 p. 14 (din decret + -el; termenul era folosit oral din 1967; R. Zafiu în Luc. 13/90 p. 4)

  1. Probabil pasajul „trebuia să aibă” s-a dorit a fi formulat ca „ar fi trebuit să aibă”. — Ladislau Strifler
  2. Decretul nu obliga la 4 copii, doar interzicea avortul, acesta fiind posibil în unele condiții, ca de exemplu: „Art. 2. lit. e) femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire;” — Ladislau Strifler

Ortografice DOOM

+decrețel (fam.) (desp. de-cre-) s. m., pl. decreței

Argou

decrețel, decreței s. m. copil născut în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive.

Tezaur

DECREȚEL s. m. (Fam.) Copil (nedorit) născut în urma decretului din anul 1966. „Decrețeii”, în regia lui Florin Iepan, va fi prezentat... la New York. RL 2005, nr. 4 757. – Pl.: decreței. – Decret + suf. -el.

Intrare: decrețel
  • silabație: de-cre-țel info
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decrețel
  • decrețelul
  • decrețelu‑
plural
  • decreței
  • decrețeii
genitiv-dativ singular
  • decrețel
  • decrețelului
plural
  • decreței
  • decrețeilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decrețel, decrețeisubstantiv masculin

  • 1. peiorativ ironic Copil (nedorit) născut după decretul ceaușist din 1966 după care orice mamă trebuia să aibă minimum 4 copii. DCR2
    • format_quote Așadar, revoluția «decrețeii» au făcut-o. Rev. 22 2 III 90 p. 6. DCR2
    • format_quote Flăcăiandri costumați cam țopește [...] Erau decrețeii lui Ceaușescu, selectați de prin orfelinate. R.lit 25/93 p. 7. DCR2
    • format_quote Era epoca decrețeilor și a copilăriei cu cheia de gât. Pri. 22/96 p. 8; v. și R.l. 21 IX 96 p. 14. DCR2
    • comentariu Decretul nu obliga la 4 copii, doar interzicea avortul, acesta fiind posibil în unele condiții, ca de exemplu: „Art. 2. lit. e) femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire;”. dexonline
etimologie:
  • decret + -el DCR2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „decrețel” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1