2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECONSERVÁ vb. tr. a înlătura unsoarea de conservare de pe suprafața unui material, spre a-l face apt pentru întrebuințare. (< de1- + conserva)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: deconservat
deconservat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconservat
  • deconservatul
  • deconservatu‑
  • deconserva
  • deconservata
plural
  • deconservați
  • deconservații
  • deconservate
  • deconservatele
genitiv-dativ singular
  • deconservat
  • deconservatului
  • deconservate
  • deconservatei
plural
  • deconservați
  • deconservaților
  • deconservate
  • deconservatelor
vocativ singular
plural
Intrare: deconserva
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconserva
  • deconservare
  • deconservat
  • deconservatu‑
  • deconservând
  • deconservându‑
singular plural
  • deconservă
  • deconservați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deconserv
(să)
  • deconserv
  • deconservam
  • deconservai
  • deconservasem
a II-a (tu)
  • deconservi
(să)
  • deconservi
  • deconservai
  • deconservași
  • deconservaseși
a III-a (el, ea)
  • deconservă
(să)
  • deconserve
  • deconserva
  • deconservă
  • deconservase
plural I (noi)
  • deconservăm
(să)
  • deconservăm
  • deconservam
  • deconservarăm
  • deconservaserăm
  • deconservasem
a II-a (voi)
  • deconservați
(să)
  • deconservați
  • deconservați
  • deconservarăți
  • deconservaserăți
  • deconservaseți
a III-a (ei, ele)
  • deconservă
(să)
  • deconserve
  • deconservau
  • deconserva
  • deconservaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)