O definiție pentru deconcertanță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deconcertánță s. f., g. -d. art. deconcertánței

Intrare: deconcertanță
deconcertanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deconcertanță
  • deconcertanța
plural
genitiv-dativ singular
  • deconcertanțe
  • deconcertanței
plural
vocativ singular
plural