2 intrări

2 definiții

debutoná vb., ind. prez.1 sg. debutonéz, 3 sg. și pl. debutoneáză

DEBUTONÁ vb. tr., refl. a (se) descheia (la) nasturi. (< fr. déboutonner)

Intrare: debutona
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) debutona debutonare debutonat debutonând singular plural
debutonea debutonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) debutonez (să) debutonez debutonam debutonai debutonasem
a II-a (tu) debutonezi (să) debutonezi debutonai debutonași debutonaseși
a III-a (el, ea) debutonea (să) debutoneze debutona debutonă debutonase
plural I (noi) debutonăm (să) debutonăm debutonam debutonarăm debutonaserăm, debutonasem*
a II-a (voi) debutonați (să) debutonați debutonați debutonarăți debutonaserăți, debutonaseți*
a III-a (ei, ele) debutonea (să) debutoneze debutonau debutona debutonaseră
Intrare: debutonat
debutonat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular debutonat debutonatul debutona debutonata
plural debutonați debutonații debutonate debutonatele
genitiv-dativ singular debutonat debutonatului debutonate debutonatei
plural debutonați debutonaților debutonate debutonatelor
vocativ singular
plural
debutonare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular debutonare debutonarea
plural debutonări debutonările
genitiv-dativ singular debutonări debutonării
plural debutonări debutonărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)