DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. Persoană care face un dar; p. ext. persoană darnică, generoasă. Acești trandafiri continuau, în conștiința mea, pe frageda lor dăruitoare. GALACTION, O. I 59. ◊ (Adjectival) Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor. TEODORESCU, P. P. 354.