2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
dârnire sf [At: MDA ms / V: ~năi~, ~nui~ / Pl: ~ri / E: dârni] (Ban) 1 Atingere a demnității cuiva Si: dârnit1 (1). 2 Provocare a regresului cuiva Si: dârnit1 (2). 3 (Pex) Oprire. 4 Afectare a cuiva Si: dârnit1 (4). 5 Creare de probleme cuiva Si: dârnit1 (5).
dârnâi v vz dârni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârnâire sf vz dârnire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârni [At: ȚICHINDEAL, F. 247 / V: ~nâi, ~nui / Pzi: ~nesc / E: srb drmnuti] (Ban) 1 vt A atinge demnitatea cuiva. 2 vt A face pe cineva să regreseze. 3 vt (Pex) A opri. 4 vi (Cu pp „la”) A afecta pe cineva. 5 vi A-i crea probleme cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârnui v vz dârni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dârnuire sf vz dârnire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dîrnésc v. intr. (sîrb. dirnuti, id.). Ban. A dîrni la, a te atinge de (onoarea cuĭva).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
dîrni (-nesc, -it), vb. – (Banat) A ajunge din urmă. Sb. dirnuti (Candrea; Scriban).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
dârni, dârnesc, vb. IV (reg.) a se atinge de...
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||