cășiță², cășițe, (câșâță, câșiță), s.f. – (reg.) 1. Întâritură la poduri (Mara, Giulești). 2. Întăritură la marginea apei (Strâmtura, Bârsana, Vișeu). 3. Ghizdurile de la fântână (Budești). 4. Despărțiturile la ladă (Hoteni, Bârsana, Vișeu). 5. Stivă de lemn puse cruciș la uscat (Ieud, Săcel) (ALRRM, 1973). 6. Dig construit pe malul apei din bârne de lemn (Gh. Pop, 1971). – Din ucr. kasita (MDA).