CĂSEAN, căseni, s. m. (Popular, mai ales la pl.) Fiecare dintre persoanele care locuiesc împreună într-o casă, fiind legate între ele prin interese comune (de familie). Umplu pahare pentru toți căsenii. V. ROM. martie 1952, 123. Se trezește și ascultă, și iarăși aude strigînd și mai tare: Hodinesc căsenii! SBIERA, P. 49.