cărăușie sf [At: ECONOMIA, 74/20 / P: ~ră-u~ / Pl: ~ii / E: cărăuș + -ie] 1-2 Transport de mărfuri sau de persoane (în vehicule cu tracțiune animală), de obicei pe baza unui contract. 3-4 (Iuz; îs) ~ publică Cărăușie (1-2) organizată de stat. 5 Ocupația cărăușului (1) Si: cărăușit, (reg) chirigie, harabagie. 6 (Iuz) Plată făcută cărăușului pentru transport.