CĂRĂMIDAR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. Voi vă și scăldați în lac, în partea unde nu erau gropi adînci, unde nu erau hățișuri care se împleteau pe după picioare și unde nu se bălăceau bivolii cărămidarilor. PAS, Z. I 235. Tată-său era cărămidar la marginea orașului București. VLAHUȚĂ, O. AL. 146.