Definiția cu ID-ul 711281:

Regionalisme / arhaisme

cărăjea, -ele, s.f. – (bot.) Plantă erbacee decorativă, cu flori galbene; vâzdoagă (Tagetes erecta): „Bateți cizma pe podele / Să răsară cărăjele” (Viman 1989: 391). – Din tc. karaga (MDA).

Exemple de pronunție a termenului „cărăjea

Visit YouGlish.com