Definiția cu ID-ul 1244079:
Regionalisme / arhaisme
CĂPUT s.n. (Ban., Criș.) Poartă. Kĕput. Porta. AC, 345. Și acela căput atîta era de greu, cît abiia lu deșchidea și lu închidea 20 de bărbați tari. C 1692, 512v. Etimologie: magh. kapu.
Exemple de pronunție a termenului „căput” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2