căpistere sf [At: MAT. FOLK. I, 552 / V: ~pes~, ~pesterie, (înv) ~pester sn, ~ele / Pl: ~ri / E: ml capisterium] (Reg) 1 Covată mică în care se cerne făina sau mălaiul și se frământă aluatul. 2 (Îe) Din capul ~rii Oricât de puțin ai avea. 3 (Îs) ~rile morii Vase în care curge făina (după măcinare). corectat(ă)