Definiția cu ID-ul 905131:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂLUGĂRIE s. f. Viață de călugăr; p. ext. mănăstire. Chiar acuma, căpitane, zece călărași în silă Tîrăsc la călugărie pe nefericea copilă. HASDEU, R. V. 53. N-am fost de călugărie, Ci-am fost de căsătorie. SEVASTOS, C. 169.