CÎRTEALĂ, cîrteli, s. f. Faptul de a cîrti; manifestare de nemulțumire, protest, murmur; critică. Luciliu... biciuia și dărîma tot ce i se părea vrednic de cîrteală și de dojana în religia, în politica, în instituțiunile și în năravurile țării sale. ODOBESCU, S. I 47. – Pl. și: cîrtele (SBIERA, P. 252).