CÎRMEALĂ, cîrmeli, s. f. 1. Întorsătura, cotitură, cîrmuire. Rîndunica... zboară foarte repede... făcînd fel de fel de întorsături și de cîrmeli. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. 2. Fig. Abatere de la cele hotărîte, șovăire, codeală, încercare de refuz. Voinicul... se înfățișă înaintea împăratului, îi dete inelul și acesta recunoscîndu-l, nu mai avu loc de cîrmeală și-și aduse fata... și o logodi cu Făt-Frumos. POPESCU, B. I 27.