câșlă sf [At: M. COSTIN, ap. LET. I 217/22 / V: ~la / Pl: ~le / E: tc kişla] 1 (Mil; înv) Tabără de iarnă a tătarilor. 2 (Înv) Așezământ provizoriu turcesc sau tătăresc. 3 (Reg) Stână mai mare Si: căsoaie, stână, suhat, târlă. 4 (Reg) Loc unde se mulg vacile dintr-o cireadă și se prepară brânză și unt. 5 (Reg) Casă în care stau ciobanii. 6 (Reg) Grajd. 7 (Iuz) Categorie.