cârâială sf [At: COSTINESCU / V: gâ~, (reg) ~răi~, găr~ / Pl: ~ieli / E: cârâi + -eală] 1 (D. unele păsări) Emisiune de sunete caracteristice, neplăcute, scurte și guturale Si: cârâire (1), cârâit¹ (1), cărâtură (1). 2 (Ccr) Sunet caracterisic, neplăcut, scurt și gutural, produs de unele păsări Si: cârâire (2), cârâit¹ (2), cărâitură (2). 3 (Fig; fam) Cârtire. 4 (Fig; fam) Ceartă.