cârcotă sf [At: POLIZU / V: ~cută / Pl: ~te / E: cf srb krkotja „inflexibilitate”] (Pfm) 1 Neînțelegere. 2 Ceartă. 3 (Îe) A intra (sau a se băga, a pune, a umbla) în ~ (cu cineva) A se certa (cu cineva). 4 (Cer; uneori complinit prin „de om”) Om veșnic nemulțumit. 5 (Cer) Om indecis, care caută mereu subtrefugii. 6 (Csc; Ban) Mulțime de oameni îngrămădiți la un loc Si: îmbulzeală, înghesuială.