cânepă, s.f. – (bot.) Plantă textilă (Cannabis sativa L.). Cultură tradițională în satele maramureșene până la jumătatea sec. XX, o dată cu importul de produse textile industriale: „Să îmi gunoiesc holda, / Să se facă cânepa, / Să-mi fac cămășuță nouă…” (Memoria 2001: 90); „Când am fost eu mică, am avut cânepă multă, că nu erau atâtea joljuri în bold” (Bilțiu 1999: 134). – Lat. *canapa (= cannabis).