2 intrări

2 definiții

CVINTUPLÁ vb. I. tr., intr. A (se) încinci, a (se) înmulți, a (se) mări de cinci ori. [< fr. quintupler].

CVINTUPLÁ vb. tr., intr. a (se) încinci. (< fr. quintupler)

Intrare: cvintupla
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cvintupla cvintuplare cvintuplat cvintuplând singular plural
cvintuplea cvintuplați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cvintuplez (să) cvintuplez cvintuplam cvintuplai cvintuplasem
a II-a (tu) cvintuplezi (să) cvintuplezi cvintuplai cvintuplași cvintuplaseși
a III-a (el, ea) cvintuplea (să) cvintupleze cvintupla cvintuplă cvintuplase
plural I (noi) cvintuplăm (să) cvintuplăm cvintuplam cvintuplarăm cvintuplaserăm, cvintuplasem*
a II-a (voi) cvintuplați (să) cvintuplați cvintuplați cvintuplarăți cvintuplaserăți, cvintuplaseți*
a III-a (ei, ele) cvintuplea (să) cvintupleze cvintuplau cvintupla cvintuplaseră
Intrare: cvintuplare
cvintuplare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cvintuplare cvintuplarea
plural cvintuplări cvintuplările
genitiv-dativ singular cvintuplări cvintuplării
plural cvintuplări cvintuplărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)