cușniță¹ sf [At: GORJAN, H. II, 166 / V: (reg) cujn~, gujn, cuzn~ / Pl: ~țe / E: bg кущника] (Reg) 1 Vatră (de piatră) pe care lucrează fierarul sau potcovarul și pe care își așază uneltele de lucru. 2 (Pex) Fierărie. 3 Topitoare de fier. 4 Fabrică de cuie. 5 Foc mare. 6 (Îla) Ca la ~ Murdar. 7 Unealtă a dulgherului sau a rotarului Si: (reg) cobâlă, corniță, scaun de înspițat.