curățare sf [At: VARLAAM, C.155 / Pl: ~țări/ E: curăța] 1 Înlăturarea murdăriei. 2 Îndepărtare a cojii, a pieliței de pe fructe, legume, ouă etc. 3 Îndepărtare a asperităților, a depunerilor, a materialelor nefolositoare de pe o piesă, obiect, teren etc. în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului etc. 4 Depănușare. 5 Castrare. 6 (Îvp) Vindecare a unei boli (de piele). 7 (Fig; în limbajul bisericesc) Purificare.