curul, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 44 / Pl: A, / E: lat curulis] (Înv) 1 (Îs) Edil ~ Magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile Vz primar. 2 (Îs) Magistratură ~ă Funcția edililor curuli (1). 3 (Îs) Scaun ~ Scaun de fildeș pe care aveau privilegiul de a se așeza consulul și înalții magistrați romani.