Definiția cu ID-ul 915526:

Explicative DEX

CURSIER, cursieri, s. m. (Franțuzism învechit) Cal falnic. Pintenii-mi d-oțel împinteneau cursieru-mi în luptă și măcel. MACEDONSKI, O. I 252. Se ținea de coama cursierului. NEGRUZZI, S. I 42. – Pronunțat: -si-er.